2021-Anul international al fructelor si legumelor

FAO a stabilt anul 2021 ca fiind Anul International al Fructelor si Legumelor, avand ca obiectiv constientizarea, directionarea atentiei politice si schimbul de bune practici cu privire la beneficiile nutritionale si pentru sanatate ale consumului de fructe si legume, contributia consumului de fructe si legume la promovarea unor diete si stiluri de viata diversificate, echilibrate si sanatoase si reducerea pierderilor si a deseurilor de fructe si legume.Fructele si legumele sunt surse excelente de fibre, vitamine, minerale, precum si de fitochimicale benefice. Componente ale unei diete sanatoase, fructele si legumele pot ajuta la scaderea factorilor de risc pentru bolile non-comunicabile, precum supraponderabilitatea/ obezitatea, inflamatia cronica, tensiunea arteriala ridicata, colesterol ridicat. O cantitate minima de 400 g fructe si legume pe zi sau 5 portii pe zi reprezinta un beneficiu pentru sanatate. In tarile in curs de dezvoltare jumatate din fructele si legumele produse se pierd in lantul de aprovizionare intre recoltare si consum. Cantitati importante de fructe si legume sunt potrivite pentru consum , dar ajung deseuri in sistemul alimentar din cauza iregularitatilor fizice sau aspectului inestetic. Pe langa pierderile economice, aceasta inseamna si amenintari asupra resurselor naturale, apa si sol. De exemplu pentru a produce o portocala poate fi nevoie de 50 l de apa.

14.12.2020

  • A fost publicata Decizia (UE, EURATOM) 2053/2020 privind sistemul de resurse propriii ale UE si de abrogare a Deciziei 335/2014 care stabileste normele privind alocarea resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finantarea bugetului anual al Uniunii.

Printre alte surse de finantare, s-a stabilit aplicarea unei cote de apel uniforme greutatii deseurilor de ambalaje din plastic generate in fiecare stat membreu si care nu sunt reciclate. Valoarea cotei este de 0,80 EUR/kg. Această taxa are ca scop suplimentarea veniturilor proprii ale UE si va fi platita de catre statele membre ale Uniunii, pe baza cantitatii de deseuri de ambalaje din plastic care nu se recicleaza, in fiecare stat. Statele membre au libertatea sa hotarasca modul de implementare, fie prin a suporta contributia din bugetul national, fie prin a impune o noua forma de impozitare asupra ambalajelor din plastic. Romania nu a publicat  pana acum nici un proiect normativ in acest sens si nici nu a anuntat modul in care se va achita de obligatie.  Decizia se aplica de la 01.01.2021.

08.10.2020

  • EFSA urmeaza sa evalueze o serie de autorizatii de urgenta acordate de catre Statele Membre pentru utilizarea in 2020 a neonicotinoidelor la sfecla de zahar

Sunt vizate 21 de autorizatii de utilizare a clothianidinului, imidaclopridului, thiamethoxamului si thiaclopridului acordate de Austria, Belgia, Croatia, Danemarca, Spania, Finlanda, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia.

In 2020 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR a autorizat utilizarea in situatii de urgenta a unor produse pe bază de substante active din categoria neonicotinoidelor la tratarea  semintelor de sfecla de zahar . Decizia MADR a fost luat ca urmare a solicitărilor asociatiilor profesionale, avand ca motivatie faptul ca in prezent, in Romania nu există nicio alta alternativa viabilă pentru tratarea semintelor de sfecla de zahar impotriva daunatorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.” si a faptului ca sfecla de zahar nu este o planta atractiva pentru polenizatori .

Utilizarea acestor pesticide a fost interzisa in mai 2018, iar in ianuarie 2020 a fost respinsa reinnoirea aprobarii thiaclopridului de catre Comisia Europeana. Deciziile au fost luate ca urmare a evaluarilor stiintifice realizate de EFSA.

EFSA va examina justificarea autorizatiilor in functie de situatia specifica a fiecarui Sata Membru si disponibilitatea unor mijloace alternative pentru a proteja culturile de sfecla de zahar. Evaluarea ar trebui finalizata in jumatatea a doua a anului 2021.  EFSA va profita de ocazie pentru a revizui metodologia utilizata pentru evaluari in lumina strategiilor  „Farm to Fork and Biodiversity „-in special obiectivele de a reduce utilizarea pesticidelor si promovarea alternativelor la pesticide.  Noua metodologie, ce va sprijini armonizarea utilizarii pesticidelor in Statele Membre ar trebui sa fie disponibila pana la sfarsitul anului 2022.

02.12.2020

  • Un nou instrument pentru operatorii din industria alimentara in vederea etichetarii corecte a alimentelor

EFSA a dezvoltat un ghid pentru a ajuta operatorii din industria alimentara decizia de aplicare a termenilor ce indica data durabilitatii maximale: „best before” sau „use by  date”.

Mentionam ca in Regulamentul CE 1169/2011 cele doua situatii sunt stabilite, termenul „use by  date” fiind indicat a fi utilizat pentru alimentele perisabile. La fel se intampla si in cazul legislatiei nationale (HG nr. 106/2002), in  care se indica utilizarea termenului de „expira la data de „ pentru alimentele perisabile si termenul „a se consuma, de preferinta, inainte de „ sau „ a se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul „ pentru celelalte categorii de alimente.

Utilizarea termenului „use by”/ „expira  la data” se refera la siguranta alimentelor, respectiv la faptul ca alimentele pot fi consumate pana la aceasta data si nu dupa ea, chiar daca acestea nu prezinta modificari organoleptice (arata si miros normal).

Best before”/ „a se consuma, de preferinta, inainte de „ sau „ a se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul „   este legat de calitatea alimentelor, indicand faptul ca acestea pot fi sigure de consumat dupa aceasta data, dar exista posibilitatea ca o parte din calitatile produsului sa nu se mai pastreze (de ex. aroma si textura pot sa nu fie atat de bune).

Comisia Europeana estimeaza ca pana la 10% din  cele 88 milioane de tone de deseuri alimentare generate anual in EU sunt legate de data de expirare marcata pe produsele alimentare .

O mai buna intelegere si utilizare a datelor de marcare a alimentelor de catre toti cei implicati  in lantul alimentar poate ajuta la reducerea cantitatii de deseuri alimentare in EU, mentinand in acelasi  timp cerintele cu privire la siguranta alimentelor. Ghidul elaborat de specialistii EFSA este structurat ca un arbore de decizie cu o serie de intrebari la care raspunde operatorul din industria alimentara pentru a decide termenul potrivit pentru a marca data durabilitatii minimale .

Panelul EFSA cu privire la Pericolele Biologice va publica o alta opinie cu privire la acest subiect in 2021 ce se va concentra pe informatiile oferite consumatorilor cu privire la conditiile de stocare, limitele de timp pentru consum dupa deschidere si practici de decongelare.

Ghidul poate fi gasit pe site-ul EFSA –Guidance on date marking and related food information: part 1 (date marking)

16 noiembrie 2020

  • A fost publicata „Legea privind utilizarea, conservarea si protectia solului”

Legea 246/2020 va intra in vigoare la 1 ian 2020 si se adreseaza tuturor detinatorilor de terenuri, inidferent de categoria de folosinta (agricola, silvica, industriala, constructii, de exploatare a unor resurse  minerale/minereuri, etc). Aceasta reglementare se refera la identificarea, prevenirea, luarea de masuri si monitorizarea situatiilor de risc pentru a limita degradarea solului din motive naturale sau antropice

Autoritatile relevante sunt administratiile publice locale si centrale, autoritatile de mediu si agricultura, politia si agentia de cadastru si publicitate.

Legea cuprinde  o serie de cerinte cu impact asupra activitatilor economice :

  • obligativitatea depunerii unei garantii financiare pe toata perioada utilizarii terenurilor in vederea refacerii paturii de sol afectat/degradat de catre detinatorii de terenuri pe care se desfasoara activitatile economice;
  • obligativitatea obtinerii unui certificat de calitate a solului la finalizarea oricaror lucrari in urma carora stratul de sol a fost afectat sau la instrainarea terenurilor afectate de activitati economice cu impact asupra solului (agricole, silvice, zootehnice, industriale, economice, militare existente sau noi si cu impact semnificativ asupra solului)
  • obligativitatea inscrieriii in cartea funciara a situatiilor identificate referitoare la fenomene, procese cu impact asupra calitatii solului sau restrictii de interes public referitoare la anumite utilziari ale terenurilor.

Ghidul cu normele de aplicare urmeaza sa fie elaborat de catre un Comitet stiintific infiintat prin aceasta lege si format din specialisti in domeniu in termen de 120 de zile de la apartia legii .

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *