18 martie 2021 –Ziua globala a reciclarii

Biroul International al Reciclarii, organizatie non-profit  reprezentand 730 de companii si 36 de asociatii  nationale de reciclare din 70 de tari, serbeaza astazi, 18 martie,  Ziua globala a reciclarii. Obiectivul este de a atrage atentia asupra importantei reciclarii, atat pentru reducerea emisiilor de gaze de sera, cat si pentru salvarea resurselor naturale.

Rata de reciclare a deseurilor municipale, deseurilor de ambalaje si deseurilor de echipamente electrice si electronice este in crestere in Europa, indicand o tendinta crescanda spre utilizarea deseurilor ca resursa si de aplicare a economiei circulare.

La nivel european rata de reciclare pentru deseurile municipale si deseuri de ambalaje a crescut cu 16% intre 2004 si 2017 pentru deseuri municipale si cu 13 % intre 2005 si 2016 pentru deseurile de ambalaje. In 2017 a fost reciclata 48 % din cantitatea de deseuri municipale generate in EU-28, Islanda, Norvegia si Elvetia. In 2016 a fost reciclata 67% din cantitatea de deseuri de ambalaje generata in EU-28, Islanda, Liechtenstein si Norvegia.

Aceste progrese sunt in parte efectul tintelor introduse de UE in 1994 si 2008 si mai tarziu de pachetul de economie circulara (2015).

Romania raporta in 2004 o rata de reciclare a deseurilor  municipale de 1%; in 2017 aceasta a atins 14%. In 2005 pentru deseurile de ambalaje Romania avea o rata de reciclare de 23%, care in 2016 a ajuns la 60,4%. Aceste cifre ne plaseaza totusi pe ultimele locuri in clasamentul european. Obiectivele tinta de reciclare pentru deseurile de ambalaje stabilite sunt de 55% in 2008, 65% in 2025 si 70 % in 2030.

  • 04.03.2021 A fost publicat Regulamentul  (UE) 2021/382  al Comisiei Europene din 3 martie 2021 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind igiena produselor alimentare în ceea ce privește gestionarea alergenilor alimentari, redistribuirea alimentelor și cultura siguranței alimentare. 

Acesta actualizeaza Regulamentul nr. 852/2004 cu prevederi referitoare la alergenii alimentari, conditiile privind redistribuirea (donarea) alimentelor si la cultura sigurantei alimentelor, asa cum sunt recomandate in Codul de practică privind gestionarea alergenilor alimentari destinat operatorilor din sectorul alimentar (CXC 80-2020), in standardul global privind principiile generale ale igienei alimentelor (General Principles of Food Hygiene-CXC 1-1969, revizuit in 2020) si sustinute in avizele stiintifice cu privire la  alergenii alimentari si donarea alimentelor, dar si in strategia „from farm to fork”a Comisiei Europene.

  • Standard nou pentru laboratoarele de control alimente si furaje

A fost publicat  nou standard privind metodologia aplicata in laboratoarele de control al alimente  si furaje. Este vorba de SR EN ISO 16140-3:2021 – Microbiologia lantului alimentar. Validarea metodelor. Partea 3: Protocol pentru verificarea intr-un singur laborator a metodelor de referinta si a metodelor alternative validate . Acesta cuprinde  protocolul pentru verificare a metodelor de referinta si a metodelor alternative validate intr-un laborator. Standardul se aplica validarii metodelor utilizate pentru analiza, confirmarea si clasificarea microorganismelor in produsele destinate consumului uman si hranei animalelor, in probele de mediu din domeniul productiei de alimente si furaje si in cadrul esantionarii din etapa de productie primara.

  • 03.02.2021

Planuri privind etichetarea alimentelor la nivel european

Conform planului de actiune privind strategia UE „from farm to fork”, Comisia Europeana are ca obiectiv sa prezinte pana la sfarsitul anului 2022 o propunere de reglementare privind etichetarea nutritionala a alimentelor armonizata, cu scopul de a restrictiona alimentele bogate in zaharuri, sare, grasimi. Comisia Europeana a solicitat EFSA sa pregateasca opinii stiintifice cu  privire la nutrientii importanti pentru sanatatea publica, inclusiv componentele non-nutritive ale alimentelor ( energie, fibre dietetice, etc), grupuri alimentare ce au rol important in dieta populatiei europene, criterii in alegerea nutrientilor si a altor componente non-nutritive ale alimentelor.

  • Politici Agricole Comune (PAC)-post 2020.Obiective de mediu si clima

Unul din obiectivele generale ale PAC-post 2020 este de a consolida protectia mediului, a intensifica actiunile climatice si a contribui la obiectivele Uniunii Europene privind mediul si climatul. Minim 30% din contributia FEADR trebuie sa fie alocata interventiilor care rapund celor 3 obiective de mediu si  clima:

-contribuirea la atenuarea schimbarilor climatice si la adaptarea la acestea, precum si la promovarea energiei durabile;

-promovarea dezvoltarii durabile si a managementului eficient al resurselor naturale, precum apa, solulul si aerul;

-contribuirea la protejarea biodiversitatii, imbunatatirea serviciilor ecosistemice si conservarea habitatelor si a peisajelor.

Detalii privind Planul National Strategic PAC –post 2020 pot fi gasite accesand link-ul https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/informatii-utile.html.

 

  •  07 ianuarie 2021

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) a publicat un nou ghid privind informatiile pe care aplicantii trebuie sa le includa in dosarul pentru reautorizarea unui aditiv furajer

Aditivii furajeri sunt autorizati pentru o perioada de 10 ani. Ulterior, aplicantii trebuie sa inainteze o noua cerere prin care sa  se arate ca aditivul ramane sigur pentru specia tinta, pentru consumatori, utilizatori si mediu in conditiile prevazute de autorizatie. Evaluarea noii solicitari este mai simpla de vreme ce se focuseaza numai pe siguranta produsului, exceptand cazul in care solicitantul propune schimbari in ce priveste aditivul (de ex.procesul de fabricatie sau compozitie) sau  conditiile de autorizare ( de ex. specii tinta diferite, conditii de utilizare) .

5 ianuarie 2021

  • EFSA lucrează pentru protejarea albinelor și modelarea viitorului evaluării riscurilor de mediu

Primul jurnal publicat in 2021 de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) se refera la problematica riscurilor pesticidelor utilizate in agricultura asupra populatiilor de albine. Uniunea Europeana continua demersurile in atingerea obiectivului sau pentru un viitor durabil si  neutru din punct de vedere climatic. Pactul Verde al Comisiei Europene (Green Deal Project), un pas important in aceasta directie, are ca obiectiv central  protectia biodiversitatii Uniunii Europene (UE) si durabilitatea ecosistemelor sale. Reducerea utilizarii pesticidelor si a riscului pe care il au acestea asupra mediului si stoparea declinului populatiilor de insecte polenizatoare sunt doua din actiunile incluse in  strategiile Farm to Fork si Biodiversitate, incluse in Green Deal. Oamenii de stiinta EFSA depun eforturi pentru a ajuta la abordarea acestor provocari, eforturi ce se vor concretiza in 2021 prin publicarea  a două importante rapoarte stiintifice. Primul raport va viza revizuirea documentului ghid din 2013 cu privire la evaluarea riscului pesticidelor asupra albinele producatoare de miere, bondarilor și albinelor izolate, iar al doilea va raspunde la solicitarea de aviz stiintific  a Parlamentului European cu privire la dezvoltarea unei abordari integrate si holistice pentru evaluarea riscului de mediu (ERA) a mai multor factori de stres asupra populatiilor de albine, cunoscut sub numele de proiectul MUST-B.

 

1 ianuarie 2021

  • BREXIT- Se modifica reglementarile  privind siguranta si performanta produselor

De la 1 ianuarie 2021 Marea Britanie (Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord, ca tara terta a Uniunii Europene, are noi reglementari privind siguranta si performanta produselor. Cei care intentioneaza sa comercializeze produse pe piata britanica, de la echipamente medicale, masini, echipamente electrice, alimente, materiale de constructie, etc., trebuie sa se informeze cu privire la aceste modificari.

Orice produs care este vandut in Marea Britanie sub marca CE poate fi afectat. Perioada de tranzitie ce a urmat iesirii Marii Britanii din UE s-a incheiat la 1 ianuarie 2012. Din acest moment reglementarile cerute de marca CE se vor modifica in Marea Britanie dupa modele specifice britanice.

Marcajul CE  va mai fi acceptat pe produse doar pana la sfarsitul lui 2021, cu exceptii specifice pentru dispozitivele medicale pentru care termenul este jumatatea anului 2023. Acesta va fi înlocuit de marcajul UKCA.

Totusi acordul incheiat cu UE permite Irlandei de Nord (care are un statut diferit de restul Regatului Unit) sa ramana pe teritoriul vamal al Regatului Unit si  sa beneficieze, in acelasi timp, de piata unica europeana.

2021-Anul international al fructelor si legumelor

FAO a stabilt anul 2021 ca fiind Anul International al Fructelor si Legumelor, avand ca obiectiv constientizarea, directionarea atentiei politice si schimbul de bune practici cu privire la beneficiile nutritionale si pentru sanatate ale consumului de fructe si legume, contributia consumului de fructe si legume la promovarea unor diete si stiluri de viata diversificate, echilibrate si sanatoase si reducerea pierderilor si a deseurilor de fructe si legume.Fructele si legumele sunt surse excelente de fibre, vitamine, minerale, precum si de fitochimicale benefice. Componente ale unei diete sanatoase, fructele si legumele pot ajuta la scaderea factorilor de risc pentru bolile non-comunicabile, precum supraponderabilitatea/ obezitatea, inflamatia cronica, tensiunea arteriala ridicata, colesterol ridicat. O cantitate minima de 400 g fructe si legume pe zi sau 5 portii pe zi reprezinta un beneficiu pentru sanatate. In tarile in curs de dezvoltare jumatate din fructele si legumele produse se pierd in lantul de aprovizionare intre recoltare si consum. Cantitati importante de fructe si legume sunt potrivite pentru consum , dar ajung deseuri in sistemul alimentar din cauza iregularitatilor fizice sau aspectului inestetic. Pe langa pierderile economice, aceasta inseamna si amenintari asupra resurselor naturale, apa si sol. De exemplu pentru a produce o portocala poate fi nevoie de 50 l de apa.

14.12.2020

  • A fost publicata Decizia (UE, EURATOM) 2053/2020 privind sistemul de resurse propriii ale UE si de abrogare a Deciziei 335/2014 care stabileste normele privind alocarea resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finantarea bugetului anual al Uniunii.

Printre alte surse de finantare, s-a stabilit aplicarea unei cote de apel uniforme greutatii deseurilor de ambalaje din plastic generate in fiecare stat membreu si care nu sunt reciclate. Valoarea cotei este de 0,80 EUR/kg. Această taxa are ca scop suplimentarea veniturilor proprii ale UE si va fi platita de catre statele membre ale Uniunii, pe baza cantitatii de deseuri de ambalaje din plastic care nu se recicleaza, in fiecare stat. Statele membre au libertatea sa hotarasca modul de implementare, fie prin a suporta contributia din bugetul national, fie prin a impune o noua forma de impozitare asupra ambalajelor din plastic. Romania nu a publicat  pana acum nici un proiect normativ in acest sens si nici nu a anuntat modul in care se va achita de obligatie.  Decizia se aplica de la 01.01.2021.

08.10.2020

  • EFSA urmeaza sa evalueze o serie de autorizatii de urgenta acordate de catre Statele Membre pentru utilizarea in 2020 a neonicotinoidelor la sfecla de zahar

Sunt vizate 21 de autorizatii de utilizare a clothianidinului, imidaclopridului, thiamethoxamului si thiaclopridului acordate de Austria, Belgia, Croatia, Danemarca, Spania, Finlanda, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia.

In 2020 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR a autorizat utilizarea in situatii de urgenta a unor produse pe bază de substante active din categoria neonicotinoidelor la tratarea  semintelor de sfecla de zahar . Decizia MADR a fost luat ca urmare a solicitărilor asociatiilor profesionale, avand ca motivatie faptul ca in prezent, in Romania nu există nicio alta alternativa viabilă pentru tratarea semintelor de sfecla de zahar impotriva daunatorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.” si a faptului ca sfecla de zahar nu este o planta atractiva pentru polenizatori .

Utilizarea acestor pesticide a fost interzisa in mai 2018, iar in ianuarie 2020 a fost respinsa reinnoirea aprobarii thiaclopridului de catre Comisia Europeana. Deciziile au fost luate ca urmare a evaluarilor stiintifice realizate de EFSA.

EFSA va examina justificarea autorizatiilor in functie de situatia specifica a fiecarui Sata Membru si disponibilitatea unor mijloace alternative pentru a proteja culturile de sfecla de zahar. Evaluarea ar trebui finalizata in jumatatea a doua a anului 2021.  EFSA va profita de ocazie pentru a revizui metodologia utilizata pentru evaluari in lumina strategiilor  „Farm to Fork and Biodiversity „-in special obiectivele de a reduce utilizarea pesticidelor si promovarea alternativelor la pesticide.  Noua metodologie, ce va sprijini armonizarea utilizarii pesticidelor in Statele Membre ar trebui sa fie disponibila pana la sfarsitul anului 2022.

02.12.2020

  • Un nou instrument pentru operatorii din industria alimentara in vederea etichetarii corecte a alimentelor

EFSA a dezvoltat un ghid pentru a ajuta operatorii din industria alimentara decizia de aplicare a termenilor ce indica data durabilitatii maximale: „best before” sau „use by  date”.

Mentionam ca in Regulamentul CE 1169/2011 cele doua situatii sunt stabilite, termenul „use by  date” fiind indicat a fi utilizat pentru alimentele perisabile. La fel se intampla si in cazul legislatiei nationale (HG nr. 106/2002), in  care se indica utilizarea termenului de „expira la data de „ pentru alimentele perisabile si termenul „a se consuma, de preferinta, inainte de „ sau „ a se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul „ pentru celelalte categorii de alimente.

Utilizarea termenului „use by”/ „expira  la data” se refera la siguranta alimentelor, respectiv la faptul ca alimentele pot fi consumate pana la aceasta data si nu dupa ea, chiar daca acestea nu prezinta modificari organoleptice (arata si miros normal).

Best before”/ „a se consuma, de preferinta, inainte de „ sau „ a se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul „   este legat de calitatea alimentelor, indicand faptul ca acestea pot fi sigure de consumat dupa aceasta data, dar exista posibilitatea ca o parte din calitatile produsului sa nu se mai pastreze (de ex. aroma si textura pot sa nu fie atat de bune).

Comisia Europeana estimeaza ca pana la 10% din  cele 88 milioane de tone de deseuri alimentare generate anual in EU sunt legate de data de expirare marcata pe produsele alimentare .

O mai buna intelegere si utilizare a datelor de marcare a alimentelor de catre toti cei implicati  in lantul alimentar poate ajuta la reducerea cantitatii de deseuri alimentare in EU, mentinand in acelasi  timp cerintele cu privire la siguranta alimentelor. Ghidul elaborat de specialistii EFSA este structurat ca un arbore de decizie cu o serie de intrebari la care raspunde operatorul din industria alimentara pentru a decide termenul potrivit pentru a marca data durabilitatii minimale .

Panelul EFSA cu privire la Pericolele Biologice va publica o alta opinie cu privire la acest subiect in 2021 ce se va concentra pe informatiile oferite consumatorilor cu privire la conditiile de stocare, limitele de timp pentru consum dupa deschidere si practici de decongelare.

Ghidul poate fi gasit pe site-ul EFSA –Guidance on date marking and related food information: part 1 (date marking)

16 noiembrie 2020

  • A fost publicata „Legea privind utilizarea, conservarea si protectia solului”

Legea 246/2020 va intra in vigoare la 1 ian 2020 si se adreseaza tuturor detinatorilor de terenuri, inidferent de categoria de folosinta (agricola, silvica, industriala, constructii, de exploatare a unor resurse  minerale/minereuri, etc). Aceasta reglementare se refera la identificarea, prevenirea, luarea de masuri si monitorizarea situatiilor de risc pentru a limita degradarea solului din motive naturale sau antropice

Autoritatile relevante sunt administratiile publice locale si centrale, autoritatile de mediu si agricultura, politia si agentia de cadastru si publicitate.

Legea cuprinde  o serie de cerinte cu impact asupra activitatilor economice :

  • obligativitatea depunerii unei garantii financiare pe toata perioada utilizarii terenurilor in vederea refacerii paturii de sol afectat/degradat de catre detinatorii de terenuri pe care se desfasoara activitatile economice;
  • obligativitatea obtinerii unui certificat de calitate a solului la finalizarea oricaror lucrari in urma carora stratul de sol a fost afectat sau la instrainarea terenurilor afectate de activitati economice cu impact asupra solului (agricole, silvice, zootehnice, industriale, economice, militare existente sau noi si cu impact semnificativ asupra solului)
  • obligativitatea inscrieriii in cartea funciara a situatiilor identificate referitoare la fenomene, procese cu impact asupra calitatii solului sau restrictii de interes public referitoare la anumite utilziari ale terenurilor.

Ghidul cu normele de aplicare urmeaza sa fie elaborat de catre un Comitet stiintific infiintat prin aceasta lege si format din specialisti in domeniu in termen de 120 de zile de la apartia legii .

 

  • 18-24 noiembrie 2020 -Saptamana mondiala de constientizare a rezistentei la antibiotice

Anul acesta evenimentul initiat de O.M.S. are ca deviza „ AMR is here and now: United to strengthen food systems and secure livelihoods”. Astfel O.M.S. avertizeaza ca medicamentele antimicrobiene (antibioticele) au fost mult timp utilizate in mod excesiv și abuziv.  Acum, intreaga lume, oamenii, plantele si animalele mor din cauza infectiilor care nu pot fi tratate – chiar si cu cele mai puternice tratamente antimicrobiene dezvoltate.  Rezistenta antimicrobiană (AMR) se raspandeste in continuare si mai rapid in fiecare zi.  Sectoarele alimentar si agricol au un rol esential de jucat in combaterea AMR. In fiecare etapa a lantului alimentar trebuie luate masuri pentru a incetini raspandirea AMR si pentru a utiliza antimicrobienele mai responsabil.

  • 10 noiembrie 2020- Nou standard international: ISO 22095- Chain of custody

A fost publicat noul stantard international ISO 22095 –Chain of custody . Scopul acestui standard este de a creste increderea consumatorului si a producatorilor prin reducerea costurilor de aprovizionare. Standardul stabilește liniile directoare privind managementul riscurilor și cel al condițiilor de producție.  Este aplicabil tuturor tipuri de activitati, organizatiile care implementeaza acest standard putand realiza o procesare mai rapida a activitatilor zilnice, documentate mai eficient.  Cerintele standardului sunt definite in mod diferit in functie de domeniul de activitate de problemele abordate si materiile prime utilizate.  ISO 22095 – Chain of custody, oferă o soluție simplă și funcțională în toate sectoarele de afaceri. Prin implementarea acestui standard, organizațiile vor putea obține o procesare mai rapidă a activităților zilnice care vor fi documentate mult mai eficient, ceea ce va duce la costuri reduse.  Cerințele stabilite de acest standard sunt definite în mod diferit în funcție de sectoarele de activitate și materiile prime folosite, putându-se utiliza și pentru siguranța alimentară, sustenabilitate sau calitatea produselor.

  • 16 octombrie 2020 : Ziua mondiala a alimentatiei

Decizia de a marca Ziua mondiala a alimentatiei la 16 octombrie a fost luata in cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO), care s-a desfasurat la Roma, in perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentand ziua infiintarii FAO in 1945, la Quebec . Scopul instituirii acestei zile este acela de a creste gradul de constientizare asupra problemelor alimentare ce pot aparea pe termen lung, de a promova solidaritatea natională si internationala in lupta impotriva foametei, a malnutritiei si a saraciei, de a incuraja o atentie sporita asupra productiilor agricole, de a promova un transfer de cunostinte, dar si de echipamente catre tarile in curs de dezvoltare, mai ales in sprijinul micilor fermieri, de a incuraja cooperarea economica si tehnica intre tarile in curs de dezvoltare in domenii precum agricultura, silvicultura, piscicultura, nutritie si dezvoltare rurala. Anul acesta, Ziua Mondiala a Alimentatiei marchează 75 de ani de la inființarea FAO, evenimentul având tema „Creste, hraneste, sustine. Impreună. Actiunile noastre sunt viitorul nostru. ”

  • 14 octombrie 2020 : Ziua mondiala a standardizarii

In fiecare an pe 14 octombrie este sarbatorita ziua mondiala a standardizării. Organismele implicate in activitatea de standardizare, respectiv Organizatia Internationala de Standardizare (International Organization for Standardization – ISO), Comisia Electrotehnica Internationala (The International Electrotechnical Commission – IEC) si Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (International Telecommunication Union – ITU) aduc astfel un omagiu eforturilor de colaborare a miilor de experti din intreaga lume care dezvolta acorduri tehnice voluntare care, apoi, sunt publicate ca Standarde Internationale.
Se urmareste prin marcarea acestei zile cresterea gradului de constientizare a importantei standardizării internationale in economia globala si promovarea rolului Standardelor Internationale in toate sectoarele de activitate. In 2020, tema Zilei mondiale a standardizarii este “Protecting the planet with standards”. Standardele internationale sunt instrumente utilie ce pot fi utilizate pentru a reduce impactul uman asupra planetei . Standardele Internationale pregatite de IEC, ISO şi ITU iau in considerare solutiile probate si reale la provocările tehnice. Acestea contribuie la impartasirea expertizei si a cunoştinţelor de specialitate pe scară larga, atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare. Standardele acopera toate aspectele legate de energie, apa şi de calitatea aerului. Acestea stabilesc protocoale standardizate si metode de masurare. Utilizarea lor pe scara larga ajuta la reducerea impactului productiei si proceselor industriale asupra mediului înconjurator, faciliteaza refolosirea resurselor limitate si imbunatateste eficienta energetica.

  • 30 septembrie : Gripa aviara-UE in alerta pentru noi epidemii

EFSA avertizeaza tarile europene sa ia masuri  de supraveghere si biosecuritate pentru a preveni o noua posibila epidemie de influenta aviara anul acesta. Avertizarea vine ca urmare a epidemiilor de influenta aviara inalt patogena (HPAI) la pasari salbatice si domestice din vestul Rusiei si Kazahstan in ultimile luni. Aceasta regiune este o ruta cunoscuta de migratie de toamna pentru  pasarile salbatice acvatice care se indreapta spre Europa.

Tinand cont de experientele trecute, Nordul si Estul Europei sunt probabil cele mai vulnerabile la noi epidemii. Raspandirea virusului este posibil sa fie amplificata de o scadere brusca si persistenta a temperaturilor in Rusia centrala si Kazahstan.

  • 29 septembrie 2020 : Ordinul nr. 152/2476

Ordinul aproba Norma  pentru siguranta alimentelor de origine nonanimala care stabileste conditiile in care se derulează operatiunile de import, export, tranzit si comert intraunional de produse alimentare de origine nonanimala si de produse chimice anorganice si organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman supuse controlului oficial pentru siguranta alimentelor.

  • 17 septembrie : PFAS în alimente-EFSA a evaluat riscurile si a stabilit aportul tolerabil

EFSA a stabilit un nou prag de siguranta pentru compusii din grupa perfluoroalchil ( PFAS) care se acumulează in organismul uman. Pragul – un aport saptamanal tolerabil de grup (TWI) de 4,4 nanograme pe kilogram de greutate corporală pe saptamana – a fost exprimat intr-o opinie stiintifica cu privire la riscurile pentru sanatatea umana generate de prezenta acestor substante în alimente.

PFAS sunt un grup de produse chimice utilizate intr-o varietate de industrii din întreaga lume (de exemplu, textile, produse de uz casnic, stingere a incendiilor, auto, prelucrarea alimentelor, construcții, electronice). Expunerea la aceste substante chimice poate duce la efecte negative asupra sanatatii umane. Oamenii pot fi expusi la PFAS in diferite moduri, inclusiv prin ingerarea de alimente (de ex.peste, fructe, oua si produse din oua) si apa potabila.

Alimentele pot fi contaminate prin solul si apa contaminate utilizate pentru obtinerea lor, prin aparitia lor in furaje si apa administrate la animale si apoi mai departe in alimentele de origine animala, prin ambalarea alimentelor  in materiale care contin PFAS sau prin utilizare in procesare a unor echipamente care contin PFAS.

  • 8 septembrie 2020 : OUG 159/2020 privind Programul de finantare ELECTRIC-UP

Aceasta ordonanta de urgenta vizeaza finantarea intreprinderilor mici si mijlocii si a domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrica cu o putere instalata cuprinsa intre 27 kWp – 100 kWp necesara consumului propriu si livrarea surplusului in Sistemul Energetic National, precum si a statiilor de reincarcare de 22 kW pentru vehicule electrice si electrice plug – in, prin Programul de finantare “ELECTRIC – UP”.